O ancheta prin care se investigau bazele unor cercetari conectate medicului chirurg scos din functie, Paolo Macchiarini, a dezvaluit o retea de implanturi experimentale ce nu au fost niciodata aprobate pentru uz uman.Stiinta de cosmar.

Fostul celebru om de stiinta, Macchiarini, a ajuns faimos pe premiza proiectului de trahee artificiala, dar, mai tarziu, a fost acuzat ca ar fi o forma extrema de escroc, a carui pacienti erau inselati pentru a primi tratamente periculoase si neaprobate, cativa dintre ei decedand ulterior.

Acum, o ancheta independenta, efectuata de catre Universitatea College London (UCL) din Marea Britanie, a descoperit ca organele sintetice, dezvoltate in laborator de unul dintre fostii sai colegi de cercetare, Alexander Seifalian, au ajuns sa fie implantate pacientilor din toata lumea in cadrul operatiilor, in ciuda faptului ca nu au fost aprobate si clasificate la grad clinic.

„Este foarte serios si chiar infricosator sa ne gandim ca cineva ar putea produce astfel de dispozitive fara a cunoaste reglementarile ce le guverneaza,” spune chirurgul Stephen Wigmore de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, care a supravegheat desfasurarea anchetei, ziarului The Guardian.

Organele artificiale, neaprobate au fost dezvoltate in laboratorul lui Seifalian; printre ele se afla si o trahee artificiala ce a fost implantata unui barbat de 36 de ani din Eritreea printr-o operatie numita la momentul respectiv primul transplant de trahee sintetica – inainte ca implantul sa cedeze si pacientul sa moara mai tarziu.

Si alte implanturi au fost dedicate pacientilor, inclusiv un canal lacrimal sintetic, o grefa arteriala si un disc din plastic inserat in spatele urechii – niciuna nu a fost aprobata pentru utilizare in cadrul operatiilor asupra oamenilor.

„Regretam profund ca materialele (cunoscute ca structuri POSS-PCU) ce nu au trecut prin evaluari pre-clinice riguroase si care nu au fost [conform practicilor corecte de productie] adecvate standardelor au reusit sa fie produse si transmise mai departe de laboratorul de cercetare al Profesorului Alexander Seifalian pentru folosinta clinica directa,” a spus Universitatea in declaratie.

„Sistemul nostru de guvernare ar fi trebuit sa previna o astfel de situatie. Totodata, regretam si impactul puternic, negativ pe care munca sa l-a avut asupra domeniului de cercetare in medicina regenerativa.”

Seifalian, care a fost concediat de la UCL in 2016 datorita unor probleme nerelevante prezentului subiect, a spus ca nu stia de operatiunile neautorizate pana cand au inceput sa fie puse in practica.

„Implantul era responsabilitatea chirurgului, care trebuie sa primeasca o aprobare etica si o aprobare normativa. Asta nu era treaba mea,” i-a spus acesta lui Helen Thomson de la New Scientist.

„Vedem, din cand in cand, oameni de stiinta implicati in cercetari care devin tapii ispasitori pentru problemele organizatorice.

Sunt extrem de mandru de munca excelenta, inovativa pe care am facut-o la UCL si continuam sa construim pe aceasta baza pentru a face fata incercarilor globale din sanatate intr-o maniera responsabila si etica.”

Cu toate ca este incert daca UCL ar putea fi gasita responsabila pentru orice implant neautorizat, aceasta este cea mai noua ancheta prin care se trec in cronica suisurile si coborasurile bizare ale lui Macchiarini.

Chirurgul a devenit faimos in 2008 pe baza unor presupuse inovatii in medicina regenerativa, inainte de a fi implicat in repetate scandaluri privitoare la faptul ca 7 din cei 8 pacienti ai sai care au primit transplant de trahee sintetica au murit.

Pe langa stiinta, chiar si viata lui personala a ajuns in topul stirilor cu un articol foarte mediatizat din Vanity Fair, prin care cercetatorul era caracterizat precum un escroc nebun dupa atentie si talhar care pretindea logodnicei sale ca Papa ar oficia nunta lor (de fapt, era deja casatorit).

Pe langa toata drama – si cateva lucrari retrase – Macchiarini si-a pierdut posturile profesionale si academice de la UCL, de la Institutul Karolinska din Suedia si, cel mai recent, de la Fundatia Ruseasca de Stiinte.

Referitor la chirurgul care a scapat chiar si cu atat de multe acuzatii, un fost coleg de-al sau, Karl-Henrik Grinnemo de la Institutul Karolinska, a spus ca Macchiarini impunea mereu o stare de urgenta la munca.

„Spunea ca sunt extrem de bolnavi si ca vor muri curand…nu putem astepta dupa reglementari,” a spus Grinnemo anul trecut pentru The Guardian.

„Totul trebuia mereu facut in graba cand era vorba despre Paolo Macchiarini.”

4 thoughts on “Anchetele au demonstrat ca pacientii primeau implanturi experimentale neaprobate

  1. Articolul m-a ajutat sa inteleg mai bine conceptele de baza legate de otel, precum duritatea, rezistenta sau ductilitatea. De acum voi sti sa aleg tipul potrivit de otel in functie de cerintele proiectelor mele.

  2. Interesanta comparatia facuta intre otelul inoxidabil si aluminiu, precum si explicatia despre avantajele si dezavantajele fiecaruia. Este important sa stii care material este potrivit pentru proiectul tau pentru a obtine rezultatele dorite.

  3. Ma bucur ca am citit acest articol, deoarece acum inteleg mai bine diferenta dintre otelul carbon si otelul inoxidabil. De asemenea, am aflat ce presupune procesul de tratare termica si cum influenteaza acesta proprietatile otelului.

  4. Articolul este foarte bine structurat si ofera informatii utile despre cum sa alegi cel mai potrivit tip de otel pentru diverse proiecte. Este impresionant cate tipuri de otel exista si cum fiecare are caracteristicile sale specifice.

Comments are closed.